Îmbinarea ecologiei cu arhitectura

Firma de exercițiu ArhiTECH Company și-a prezentat luni, 19 mai 2014, proiectele arhitecturale, printre care și Casa verde, un proiect prin care energia solară funcționează drept sursă de energie electrică. Acest proiect ecologic a fost apreciat și susținut de dna. Ciobanu Maria printr-un vot destinat întregului proiect ArhiTECH, realizat de Alexandru Ioan Belcineanu, Teodora Epîngeac, Andrada Maria Gae, Andreea Roxana Popescu, Anca Vlad și Leonard Vîrlan. Pentru mai multe detalii, imagini, proiecte intrați pe arhitech.weebly.com/

Articol de nota 10: Devino blogger GeoSpațiu!

Acum și tu poți deveni scriitor al blogului Geospațiu! Trimite articolul tău despre orice temă legată de geografie. Dacă ești primul și articolul îți este aprobat,  vei deveni următorul blogger și vei avea și un 10. 

Cerințe: Articolul trebuie trimis în format .doc sau .docx. La finalul articolului trebuie să fie menționate sursele de informare și să fie formulată o întrebare pentru rubrica Întrebare de nota 10.

Belcineanu Alexandru Ioan

Transnistria, viitoarea Crimee a Republicii Moldova

Stema RMN (stat nerecunoscut)

Transnistria, parte a Republicii Moldova, este privită la nivel internațional și de guvernul Republicii Moldova ca o regiune autonomă a Moldovei, denumită „Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului” (UATSN), dar în fapt și-a declarat independența sub numele de „Republica Moldovenească Nistreană”, cu capitala la Tiraspol. Acest lucru a provocat declanșarea conflictului din Transnistria. Regiunea se află pe partea stângă a Nistrului, deoarece orientarea se face după sensul de curgere a râului, nu după aspectul pe hartă.

Statutul regiunii

Regiunea, autoproclamată Republica Moldovenească Nistreană, cu denumirea scurtă Transnistria, nu este recunoscută de niciun stat ONU, nici măcar de Rusia, principalul „sponsor” al statului, de altfel, falimentar.

Pentru o mai bună înțelegere a statutului regiunii, consultați Constituția Republicii Moldova.

Structura etnică

Harta regiunii

Moldovenii/românii compun 32% din populația regiunii separatiste, rușii 30%, ucrainenii 28%, iar restul aprox. 10%. Astfel, românii/moldovenii reprezintă cea mai numeroasă națiune. Cu toate acestea, rusofonii (rușii și ucrainenii), împreună, depășesc 50%.

Simboluri naționale

Drapelul Transnistriei este alcătuit din roșu și verde, cu secera și ciocanul, simboluri ale comunismului. Stema este o versiune modificată a stemei fostei RSS Moldovenești, care a fost înlocuită de către guvernul recunoscut al Republicii Moldova după destrămarea Uniunii Sovietice în anul 1991. Stema conține numele lung al statului în cele 3 limbi oficiale: rusă, ucraineană și română (cu litere chirilice, numită greșit limba moldovenească, invenție a structurii comuniste URSS).

Bancnota regiunii

Rubla transnistreană (plural: ruble) este unitatea monetară a auto-proclamatei Republici Moldovenești Transnistrene. Ea a fost pusă în circulație în august 1994 odată cu proclamarea independenței Republicii Transnistrene (nerecunoscută însă de nici un stat), ca o formă de separare economică de Republica Moldova. Rublele transnistrene sunt emise de către Banca Republicană Transnistreană, înființată la data de 22 decembrie 1992 prin decret al Consiliului Suprem al „Republicii Moldovenești Transnistrene”. Cursul valutar al bancnotei nerecunoscute pe plan internațional se poate găsi pe site-ul băncii. (Surse: o parte din informații, stemă, hartă și bancnotă: Wikipedia; o parte din informații: Belcineanu Alexandru Ioan)

Rubrica „Bancnota regiunii” a fost introdusă la sugestia Alexandrei Văduva, o cititoare fidelă a blogului nostru. În viitor se vor posta mai multe informații referitoare la bancnotele lumii. Pentru alte sugestii, contactați-mă.

Belcineanu Alexandru Ioan

Rezultate excepționale la Olimpiada de Geografie!

Anul acesta, Colegiul Național „Carol I” Craiova, a avut rezultate extraordinare la Olimpiada Județeană de Geografie. Vă prezentăm mai jos lista celor premiați:

Ceche Petruța Andreea, Mențiune, clasa a IX-a F, profesor îndrumător: Ciobanu Maria;
Marinescu Luchian, Premiul I, clasa a X-a C, profesor îndrumător: Grigorie Otilia;
Ninulescu Andreea, Mențiune, clasa a X-a E, profesor îndrumător: Ciobanu Maria;
Roșu Alexandru Mircea, Mențiune, clasa a X-a E, profesor îndrumător: Ciobanu Maria;
Căplescu Ciprian Alexandru, Mențiune, clasa a XI-a F, profesor îndrumător: Gică Gabriela;
Afrem Silvia Costinela, Mențiune, clasa a XII-a H, profesor îndrumător: Ciobanu Maria.

Rezultatele complete le puteți vedea aici.
Subiectul și baremul de la clasa a X-a le puteți vedea aici și aici.

Belcineanu Alexandru Ioan

Crimeea: Între Ucraina și Rusia

   Peninsula Crimeea (ucrainiană transliterată: Krimsîii pivstriv, rusă transliterată: Kpîmschii poluoctrov) este peninsula din nordul Mării Negre, ce face parte din Ucraina. Crimeea este formată din Republica Autonomă Crimeea și Orașul Sevastopol (oraș cu statut special, la fel ca Kiev).

   Istoria regiunii
   Ca urmare a războiului Crimeei (1856-1859) o parte din populația tătară a emigrat în Dobrogea, Anatolia și alte regiuni ale Imperiului Otoman. Astfel, după ultimul recensământ, în România se află 24137 de tătari crimeeni.
   La 19 februarie 1954, Crimeea a fost transferată către RSS Ucraineană. După desființarea URSS, Crimeea a devenit parte din noul stat independent, Ucraina. Fiind o peninsulă, industria navală a crescut încet. Totodată, tătarii crimeeni s-au întors din exil și s-au restabilit în Crimeea.
   Pe 5 mai 1992 a fost creat propriul guvern al Republicii Crimeea, în următoarea zi fiind creată și constituția. Pe 19 mai Crimeea a acceptat să facă parte din Ucraina și a renunțat la un guvern propriu, dar comuniștii crimeeni au forțat guvernul de la Kiev să extindă statutul autonom al Crimeei.

Stema Republicii Autonome Crimeea

   Capitala regiunii: Sevastopol sau Simferopol?
   Sevastopol este cel mai mare oraș din peninsula Crimeea, cu peste 370 mii de locuitori și al doilea cel mai mare port din Ucraina, după Odesa. Al doilea cei mai mare oraș din peninsulă este Simferopol, cu peste 360 mii de locuitori. Cu toate acestea, Sevastopol nu face parte din Republica Autonomă Crimeea, fiind un oraș cu statut special. Astfel, Simferopol este capitala administrativă a Republicii Crimeea, republică ce nu se întinde pe toată peninsula Crimeea, peninsulă care are cel mai mare oraș numit Sevastopol.

   Situația internațională gravă din regiune
   La 23 februarie 2014, ca o formă de răspuns la Protestele din Ucraina care s-au soldat cu plecarea de la putere a președintelui Viktor Ianukovici, au avut loc proteste ale unor grupuri rusofone din Crimeea care se opun noilor schimbări politice de la Kiev și doresc alipirea Crimeei de Rusia. Acestora li se opun grupuri de ucrainieni și tătari crimeeni care sprijină protestele din Ucraina. (Surse: Stemă și steag fundal, informații: Wikipedia; hartă: picstopin.com; Colaj hartă: Belcineanu Alexandru Ioan)

Belcineanu Alexandru Ioan

Regatul Țărilor de Jos: Situația teritoriilor de peste mări

     Regatul Țărilor de Jos, denumit greșit Regatul Olandei (char și în multe atlase), este o asociere cu caracteristici federale, bazată pe un acord politic între Aruba, Curaçao, Țările de Jos (denumite greșit Olanda, după cum am postat mai jos) și Sint Maarten (partea sudică a insulei Sfântul Martin, ce este împărțită între Țările de Jos și Franța prin Sint Maarten, respectiv Saint-Martin, ce denumesc numele întregii insule). În această uniune a mai făcut parte și Surinam, numit atunci Guyana Neerlandeză, care și-a câștigat independența în 1975.

     Dezbinarea din 2010

     Până în 2010, Regatul Țărilor de Jos era format din Țările de Jos și Antilele Neerlandeze. Antilele Neerlandeze erau formate din Aruba, Bonaire, Curaçao, Sint Eustatius, Sint Maarten și Saba. Rezultatele referendumului în care locuitorii insulelor au ales între: 1. legături mai strânse cu Țările de Jos; 2. rămânerea în cadrul Antilelor Neerlandeze; 3. transformarea într-o țară autonomă în cadrul Țărilor de Jos (status aparte); 4. independența; au stabilit ca Aruba, Curaçao și Sint Maarten să se dezbine de Țările de Jos, urmând să fie în uniune federală cu ea, iar restul să fuzioneze cu Țările de Jos, totuși, având un statut mai special.

     Statutul actual al teritoriilor de peste mări

     Astăzi, despre Aruba, Curaçao, Țările de Jos și Sint Maarten se poate vorbi că sunt în uniune federală, sub umbrela Regatul Țărilor de Jos; termenul de Antilele Neerlandeze urmând să se folosească doar ca denumire de regiune, cu scop geografic, deoarece politic nu mai reprezintă nimic din 2010. Constituentele fostelor Antile Neerlandeze nu fac parte din Uniunea Europeană. (Surse: Informații și hartă: Wikipedia; Colaj steaguri: Belcineanu Alexandru Ioan)

Belcineanu Alexandru Ioan

NOU! Informații noi ale Concursului Național GEO-INFO

Au apărut informații noi în legătură cu Concursul Național GEO-INFO. În următorul link puteți găsi fișa de înscriere și secțiunile.

cnc.ro/concursuri.php

Intrați și înscrieți-vă ACUM!